Dansul FLUTURILOR
O întâmplare reală transpusă în cuvinte,o poveste scrisă în urmă cu aproape 4 ani în luna septembrie 2016 
DANSUL FLUTURILOR
Ce vrei să faci azi m-a întrebat râzând zglobiu copilul cel bălai cu ochi albaștrii precum mare.
Știi, e sâmbătă, am multe de făcut: curățenie,
mâncare,cumpărături.
Prinsă cu ale mele treburi „serioase” nu știam ce plănuia copilul cel bălai.
Azi o să te-nvăț DANSUL FLUTURILOR mi-a spus în cel mai serios mod posibil.
Privirea lui albastră îmi căuta ochii, cârlionți galbeni aurii îi cădeau
peste pleoape.
M-a luat de mână și mi-a spus că plecăm la drum.
Yo și cu el, doar noi doi!
Acum, zic eu nedumerită?
Da, ACUM, a sosit timpul să ÎNVEȚI.
Ne-am urcat în mașină și am plecat la drum.
Când își propune ceva nu-i chip să-i stai în cale.Așa e el, de
neclintit, FERM și BLÂND în același timp precum doar cei ÎNȚELEPȚI pot.
Era cald afară, a ales un drum așa mai ocolit, un fel de drum de țară asfaltat, DRUMUL FLUTURILOR îi spun acum.
Unul câte unul, doi câte doi, trei câte trei FLUTURII dansau diafan când de-o parte când de cealaltă a drumului.Uneori veneau în viteză
către mașină și plecau dansând magic către cer până ce nu-i mai vedeai.
Și alții, și alții tot mai mulți, într-un DANS RITUALIC , oprindu-se pentru o clipă pe câte-o floare să-și odihnească aripile.
Putem opri aici pentru câteva minute mi-a spus luându-mă de mână.
Am tresărit la atingerea lui blândă precum aripa unui fluture.
Dacă vei coborâ din mașină îi poți observa în liniște și dacă nu te miști poți chiar să îi pozezi.
Să nu mă mișc ? Cum vine asta ?
Stai așa, precum o floare.
Aha, chiar are chef de joacă.
Auzi acolo…nemiscată precum o floare, dar nu-i chip să faci decât așa cum vrea el când ai plecat la drum ÎNVEȚI și TU.
Am stat nemiscată și le-am observat dansul : când sus, când jos, când în cerc sau în zigzag…apoi o clipă poposea pe câte o floare atât de aproape că îi puteam atinge.
E vremea să plecăm m-a strigat el rupându-mă din lumea magică a DANSULUI FLUTURILOR.
Am urcat în mașină și-am plecat din nou la drum.Erau fluturi peste tot, albi ,galbeni,albaștri, colorați.
O ultimă întrebare îmi zice el ,știi de ce sunt atât de ușori fluturii?
Habar nu aveam, auzi acolo, de ce sunt atât de ușori fluturii…păi așa sânt ei, ușori pentru că sânt fluturi!
M-a luat din nou de mână și mi-a spus șoptit:
” Fluturii sunt ușori și pot zbura atât de grațios pentru că ei sânt fără griji.
Ei nu cară în spate toate greutățile vieții lor,ei nu-și fac griji
pentru ziua de mâine!
Fluturii se bucură de dansul lor ACUM și AICI !
Acum, pentru că nu mai este un secret pentru tine, du-te și povestește
despre DANSUL FLUTURILOR.
Cu siguranță vei învăța și TU alți oameni ce-nseamnă DANSUL FLUTURILOR.
Constantina cu Poveşti